Adunarea n-avea apă. Şi s-au răsculat Ómpotriva lui Moise şi Ómpotriva lui Aaron.
Poporul a căutat ceartă cu Moise. Ei au zis: ÑCe bine ar fi fost să fi murit noi, c‚nd au murit fraţii noştri Ónaintea Domnului!
Pentru ce aţi adus adunarea Domnului Ón pustia aceasta, ca să murim Ón ea, noi şi vitele noastre?
Pentru ce ne-aţi scos din Egipt, şi ne-aţi adus Ón acest loc rău, unde nu este nici loc de semănat, nici smochin, nici viţă, nici rodiu, nici apă de băut?î
Moise şi Aaron au plecat de la adunare şi s-au dus la uşa cortului Ónt‚lnirii. Au căzut cu faţa la păm‚nt, şi li s-a arătat slava Domnului.
Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:
ÑIa toiagul, şi cheamă adunarea, tu şi fratele tău Aaron. Să vorbiţi st‚ncii acesteia Ón faţa lor, şi ea va da apă. Să le scoţi astfel apă din st‚ncă, şi să adapi adunarea şi vitele lor.î
Moise a luat toiagul dinaintea Domnului, cum Ói poruncise Domnul.
Moise şi Aaron au chemat adunarea Ónaintea st‚ncii. Şi Moise le-a zis: ÑAscultaţi, răzvrătiţilor! Vom putea noi oare să vă scoatem apă din st‚nca aceasta?î
Apoi Moise a ridicat m‚na, şi a lovit st‚nca de două ori cu toiagul. Şi a ieşit apă din belşug, aşa Ónc‚t a băut şi adunarea, şi au băut şi vitele.
Atunci Domnul a zis lui Moise: ÑPentru că n-aţi crezut Ón Mine, ca să Mă sfinţiţi Ónaintea copiilor lui Israel, nu voi veţi duce adunarea aceasta Ón ţara pe care i-o dau.î
Acestea sunt apele Meriba (Ceartă), unde s-au certat copiii lui Israel cu Domnul care a fost sfinţit Óntre ei.
Tu ai adus o vie din Egipt, ai izgonit neamuri, şi ai sădit -o.