Iacov s-a apropiat, şi l-a sărutat. Isaac a simţit mirosul hainelor lui; apoi l-a binecuv‚ntat, şi a zis: ÑIată, mirosul fiului meu este ca mirosul unui c‚mp, pe care l-a binecuv‚ntat Domnul.
Căci buzele femeii străine strecoară miere, şi cerul gurii ei este mai lunecos dec‚t untdelemnul;
Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. ñ
Fiule, măn‚ncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
ÑTrezeşte-te, trezeşte-te! Ómbracă-te Ón podoaba ta, Sioane! Pune-ţi hainele de sărbătoare, Ierusalime, cetate sf‚ntă! Căci nu va mai intra Ón tine nici un om netăiat Ómprejur sau necurat.
Ramurile lui se vor Óntinde; măreţia lui va fi ca a măslinului, şi miresmele lui ca ale Libanului.
Pui de năp‚rci, cum aţi putea voi să spuneţi lucruri bune, c‚nd voi sunteţi răi? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura.
şi, ca nişte prunci născuţi de cur‚nd, să doriţi laptele duhovnicesc şi curat, pentru ca prin el să creşteţi spre m‚ntuire,