Sanhalat, Horonitul, şi Tobia, slujitorul Amonit, c‚nd au auzit lucrul acesta, nu le-a plăcut deloc că venea un om să caute binele copiilor lui Israel.
Marele preot Eliaşib s-a sculat Ómpreună cu fraţii săi, preoţii, şi au zidit poarta oilor. Au sfinţit-o, şi i-au pus uşile; au sfinţit-o de la turnul Mea, p‚nă la turnul lui Hananeel.
Nu pusesem Óncă uşile porţilor c‚nd Sanbalat, Tobia, Gheşem, Arabul, şi ceilalţi vrăjmaşi ai noştri au auzit că zidisem zidul şi că n-a mai rămas nici o spărtură.
Œn vremea aceea erau unii fruntaşi din Iudea, care trimiteau deseori scrisori lui Tobia şi primeau şi ei scrisori de la el.
Căci mulţi din Iuda erau legaţi cu el prin jurăm‚nt, pentru că era ginerele lui Şecania, fiul lui Arah, şi fiul său Iohanan luase pe fata lui Meşulam, fiul lui Berechia.
Œn ziua aceea, s-au r‚nduit oameni care să privegheze asupra odăilor care slujeau de cămări pentru darurile de m‚ncare, cele dint‚i roade şi zeciuieli. Ei au fost Ónsărcinaţi să adune Ón ele, din ţinutul cetăţilor, părţile hotăr‚te de Lege preoţilor şi Leviţilor. Căci Iuda se bucura că preoţii şi Leviţii erau la locul lor,
Unul din fiii lui Ioiada, fiul marelui preot Eliaşib, era ginerele lui Sanbalat, Horonitul. L-am izgonit de la mine.