CÓntaţi o cÓntare, sunaţi din tobă, din arfa cea plăcută şi din alăută!
Sunaţi din trÓmbiţă la luna nouă, la luna plină, Ón ziua sărbătorii noastre!
Căci ei nu dorm, dacă n-au făcut răul, le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă;
căci ei măn‚ncă p‚ine nelegiuită, şi beau vin stors cu sila.
C‚nd vă Óntindeţi m‚inile, Œmi Óntorc ochii de la voi; şi oric‚t de mult v-aţi ruga, n-ascult: căci m‚inile vă sunt pline de s‚nge!î
Mai marii tăi sunt răzvrătiţi şi părtaşi cu hoţii, toţi iubesc mita şi aleargă după plată; orfanului nu-i fac dreptate, şi pricina văduvei n-ajunge p‚nă la ei.
Căci Eu ştiu că nelegiuirile voastre sunt multe, şi că păcatele voastre sunt fără număr: asupriţi pe cel drept, luaţi mită, şi călcaţi Ón picioare la poarta cetăţii dreptul săracilor.
Căpeteniile cetăţii judecă pentru daruri, preoţii lui Ónvaţă pe popor pentru plată, şi proorocii lui prorocesc pe bani; şi mai Óndrăznesc apoi să se bizuie pe Domnul şi zic: ÑOare nu este Domnul Ón mijlocul nostru? Nu ne poate atinge nici o nenorocire!î
Ziceam: ,Dacă ai voi măcar să te temi de Mine, şi să ţii seama de mustrare! Nu ţi-ar fi nimicită locuinţa, şi n-ar veni peste tine toate pedepsele cu care te-am ameninţat.í Dar ei s-au grăbit să-şi strice toate faptele.