El s-a dus Ón pustie unde, după un drum de o zi, a şezut sub un ienupăr, şi dorea să moară, zic‚nd: ÑDestul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, căci nu sunt mai bun dec‚t părinţii mei.î
Oasele mi se ţin de piele şi de carne; nu mi-a mai rămas dec‚t pielea de pe dinţi.
Noaptea mă pătrunde şi-mi smulge oasele, durerea care mă roade nu Óncetează.