Ónainte de a mă duce, ca să nu mă mai Óntorc,
Ón ţara Óntunericului şi a umbrei morţii, Ón ţara negurii ad‚nci, unde domneşte umbra morţii şi neor‚nduiala, şi unde lumina este ca Óntunericul!î
خn Tine se Óncredeau părinţii noştri: se Óncredeau, şi -i izbăveai.
Poporul, care umbla Ón Óntuneric, vede o mare lumină; peste cei ce locuiau Ón ţara umbrei morţii răsare o lumină.
Ei n-au Óntrebat: ,Unde este Domnul, care ne-a scos din ţara Egiptului, care ne-a povăţuit prin pustie, printr-un păm‚nt uscat şi plin de gropi, printr-un păm‚nt unde domneşte seceta şi umbra morţii, printr-un păm‚nt pe unde nimeni nu trece şi unde nu locuieşte nici un om?í
ca să lumineze pe cei ce zac Ón Óntunericul şi Ón umbra morţii, şi să ne Óndrepte picioarele pe calea păcii!î