Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu-l de orice legătură?
I-am dat ca locuinţă pustiul, şi păm‚ntul sărac ca locaş.
El r‚de de zarva cetăţilor,
Străbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde.
Am zis Ón inima mea că acestea se Ónt‚mplă numai pentru oameni, ca să-i Óncerce Dumnezeu, şi ei Ónşişi să vadă că nu sunt dec‚t nişte dobitoace.