(Către mai marele cÓntăreţilor. Un psalm al lui David.) Dumnezeul laudei mele, nu tăcea!
Ei Ómi Óntorc rău pentru bine, şi ură pentru dragostea mea.
El a răsturnat pe cei ce locuiau pe Ónălţimi, El a plecat cetatea Óng‚mfată; a dobor‚t-o la păm‚nt, şi a aruncat-o Ón ţăr‚nă.
Ea este călcată Ón picioare, Ón picioarele săracilor, sub paşii celor obijduiţi.
Şi veţi călca Ón picioare pe cei răi, căci ei vor fi ca cenuşa sub talpa picioarelor voastre, Ón ziua pe care o pregătesc Eu, zice Domnul oştirilor.