Poporul a scos strigăte, şi preoţii au sunat din tr‚mbiţe. C‚nd a auzit poporul sunetul tr‚mbiţei, a strigat tare, şi zidul s-a prăbuşit; poporul s-a suit Ón cetate, fiecare drept Ónainte. Au pus m‚na pe cetate,
Tinerii, iscoadele, au intrat şi au scos pe Rahav, pe tatăl ei, pe mama ei, pe fraţii ei, şi pe toţi ai ei; au scos afară pe toţi cei din familia ei, şi i-au aşezat afară din tabăra lui Israel.
Ceilalţi de asemenea le-au ieşit Ónainte din cetate, şi oamenii din Ai au fost Ónconjuraţi de Israel din toate părţile. Israel i-a bătut, fără să lase unul cu viaţă, nici vreun fugar;
Iosua nu şi-a tras m‚na pe care o ţinea Óntinsă cu suliţa, p‚nă ce toţi locuitorii au fost nimiciţi cu desăv‚rşire.
Israel a păstrat pentru sine doar vitele şi prada din cetatea aceasta, după porunca pe care o dăduse lui Iosua Domnul.
Iosua a ars cetatea Ai, şi a făcut din ea pentru totdeauna un morman de dăr‚mături, care se vede p‚nă Ón ziua de azi.
A sp‚nzurat de un lemn pe Ómpăratul din Ai, şi l-a lăsat pe lemn p‚nă seara. La apusul soarelui, Iosua a poruncit să i se pogoare trupul de pe lemn; l-au aruncat la intrarea porţii cetăţii, şi au ridicat pe el o mare grămadă de pietre, care este p‚nă Ón ziua de azi.
Iosua a făcut pace cu ei, şi a Óncheiat un legăm‚nt prin care trebuia să-i lase cu viaţă, şi căpeteniile adunării le-au jurat lucrul acesta.