Œn al treizecilea an, Ón a cincea zi a lunii a patra, pe c‚nd eram Óntre prinşii de război de la r‚ul Chebar, s-au deschis cerurile, şi am avut vedenii dumnezeieşti.
Tot Ón mijloc, se mai vedeau patru făpturi vii, a căror Ónfăţişare avea o asemănare omenească.
Deasupra capetelor făpturilor vii era ceva ca o Óntindere a cerului, care semăna cu cristalul strălucitor, şi se Óntindea Ón aer sus peste capetele lor.
Deasupra cerului care era peste capetele lor, era ceva ca o piatră de safir, Ón chipul unui scaun de domnie; pe acest chip de scaun de domnie se vedea ca un chip de om, care şedea pe el.
Şi heruvimii s-au ridicat. Erau făpturile vii pe care le văzusem l‚ngă r‚ul Chebar.