Şi Sarai a zis lui Avram: ÑAsupra ta să cadă batjocura aceasta, care mi se face! Eu Ónsumi ţi-am dat Ón braţe pe roaba mea; şi ea, c‚nd a văzut că a rămas Ónsărcinată, m-a privit cu dispreţ. Să judece Domnul Óntre mine şi tine!î
Jură-mi acum aici, pe Numele lui Dumnezeu, că nu mă vei Ónşela niciodată, nici pe mine, nici pe copiii mei, nici pe nepoţii mei, şi că vei avea faţă de mine şi faţă de ţara, Ón care locuieşti ca străin, aceeaşi bunăvoinţă pe care o am eu faţă de tine.î
Şi Domnul stătea deasupra ei, şi zicea: ÑEu sunt Domnul, Dumnezeul tatălui tău Avraam, şi Dumnezeul lui Isaac.î Păm‚ntul pe care eşti culcat, ţi-l voi da ţie şi seminţei tale.
Dacă n-aş fi avut cu mine pe Dumnezeul tatălui meu, pe Dumnezeul lui Avraam, pe Acela de care se teme Isaac, mi-ai fi dat drumul acum cu m‚inile goale. Dar Dumnezeu a văzut suferinţa mea şi osteneala m‚inilor mele, şi ieri noapte a rostit judecata.î