şi pierzi pe cei mincinoşi; Domnul urăşte pe oamenii cari varsă sÓnge şi Ónşală.
Domnul scapă sufletul robilor Săi, şi niciunul din cei ce se Óncred Ón El, nu este osÓndit.
Ascultă-mă, şi răspunde-mi! Rătăcesc Óncoace şi Óncolo, şi mă frămÓnt,
din pricina zarvei vrăjmaşului şi din pricina apăsării celui rău. Căci ei aruncă nenorocirea peste mine, şi mă urmăresc cu mÓnie.
De la marginile păm‚ntului auzim c‚nt‚nd: ÑSlavă celui neprihănit!î Dar eu zic: ÑSunt pierdut! Sunt pierdut! Vai de mine!î Jefuitorii jefuiesc, jefuitorii se Ónverşunează la jaf.
ÑTu eşti prea drept, Doamne, ca să mă cert cu Tine; vreau totuşi să Te Óntreb asupra or‚nduirilor Tale. Pentru ce propăşeşte calea celor răi, şi toţi mişeii trăiesc Ón pace?
I-ai sădit, au prins rădăcină, cresc, fac rod. Ce-i drept, eşti aproape de gura lor, dar departe de inima lor!
De aceea legea este fără putere, şi dreptatea nu se vede, căci cel rău biruieşte pe cel neprihănit, de aceea se fac judecăţi nedrepte. ñ
Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!