Vă voi lăsa cetăţile pustii, vă voi pustii locaşurile sfinte, şi nu voi mai mirosi mirosul plăcut al tăm‚ii voastre.
Dacă vezi un hoţ, te uneşti cu el, şi te Ónsoţeşti cu preacurvarii.
ÑCe-Mi trebuie Mie mulţimea jertfelor voastre, zice Domnul. Sunt sătul de arderile de tot ale berbecilor, şi de grăsimea viţeilor; nu-Mi place s‚ngele taurilor, oilor şi ţapilor.
C‚nd veniţi să vă Ónfăţişaţi Ónaintea Mea, cine vă cere astfel de lucruri, ca să-Mi spurcaţi curţile?
Nu mai aduceţi daruri de m‚ncare nefolositoare, căci Mi-e sc‚rbă de tăm‚ie! Nu vreau luni noi, Sabate şi adunări de sărbătoare, nu pot să văd nelegiuirea unită cu sărbătoarea!
Urăsc lunile voastre cele noi şi praznicele voastre; Mi-au ajuns o povară, nu le mai pot suferi.
C‚nd vă Óntindeţi m‚inile, Œmi Óntorc ochii de la voi; şi oric‚t de mult v-aţi ruga, n-ascult: căci m‚inile vă sunt pline de s‚nge!î
ÑSpălaţi-vă deci şi curăţiţi-vă! Luaţi dinaintea ochilor Mei faptele rele pe care le-aţi făcut! Œncetaţi să mai faceţi răul!
Ce nevoie am Eu de tăm‚ia care vine din Seba, de trestia mirositoare dintr-o ţară depărtată? Arderile voastre de tot nu-Mi plac, şi jertfele voastre nu-Mi sunt plăcute.î