După aceste lucruri, iată ce s-a Ónt‚mplat. Nabot, din Izreel, avea o vie la Izreel, l‚ngă casa lui Ahab, Ómpăratul Samariei.
Să-i spui: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Nu eşti tu un ucigaş şi un hoţ?í Şi să-i mai spui: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Chiar Ón locul unde au lins c‚inii s‚ngele lui Nabot, vor linge c‚inii şi s‚ngele tău.î
Cine va muri Ón cetate din casa lui Ahab, va fi m‚ncat de c‚ini, iar cine va muri pe c‚mp va fi m‚ncat de păsările cerului.î
N-a fost nimeni care să se fi v‚ndut pentru ca să facă ce este rău Ónaintea Domnului, ca Ahab, pe care nevasta sa Izabela Ól aţ‚ţa la aceasta.
El a lucrat Ón chipul cel mai ur‚cios, merg‚nd după idoli, cum făceau Amoriţii, pe care-i izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel.
După ce a auzit cuvintele lui Ilie, Ahab şi-a rupt hainele, şi-a pus un sac pe trup, şi a postit: se culca cu sacul acesta, şi mergea Óncet.
Şi cuv‚ntul Domnului a vorbit lui Ilie, Tişbitul, astfel:
ÑAi văzut cum s-a smerit Ahab Ónaintea Mea? Pentru că s-a smerit Ónaintea Mea, nu voi aduce nenorocirea Ón timpul vieţii lui; ci Ón timpul vieţii fiului său voi aduce nenorocirea casei lui!î