Satana s-a sculat Ómpotriva lui Israel, şi a aţ‚ţat pe David să facă numărătoarea lui Israel.
Şi David a zis lui Ioab şi căpeteniilor poporului: ÑDuceţi-vă, de faceţi numărătoarea lui Israel, de la Beer-Şeba, p‚nă la Dan, şi spuneţi-mi ca să ştiu la c‚t se ridică numărul poporului.î
Ioab a răspuns: ÑDomnul să facă pe poporul Lui Óncă de o sută de ori pe at‚ta! Œmpărate, domnul meu, nu sunt ei toţi slujitori ai domnului meu? Dar pentru ce cere domnul meu lucrul acesta? Pentru ce să faci pe Israel să păcătuiască astfel?î
Œmpăratul a stăruit Ón porunca pe care o dădea lui Ioab. Şi Ioab a plecat, şi a străbătut tot Israelul; apoi s-a Óntors la Ierusalim.
Ioab a dat lui David cartea numărătorii poporului: Ón tot Israelul erau o mie de mii şi o sută de mii de bărbaţi Ón stare să scoată sabia, iar Ón Iuda erau patru sute şaptezeci de mii de bărbaţi Ón stare să scoată sabia.
Œntre ei n-a numărat şi pe Levi şi Beniamin, căci porunca Ómpăratului i se părea o ur‚ciune.
Porunca aceasta n-a plăcut lui Dumnezeu, care a lovit pe Israel.
Şi David a zis lui Dumnezeu: ÑAm săv‚rşit un mare păcat făc‚nd lucrul acesta! Acum, iartă fărădelegea robului Tău, căci am lucrat Ón totul ca un nebun!î
Domnul a vorbit astfel lui Gad, văzătorul lui David:
ÑDu-te şi spune lui David: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Œţi pun Ónainte trei urgii; alege una din ele, şi te voi lovi cu ea.î
Gad s-a dus la David, şi i-a zis: ÑAşa vorbeşte Domnul: ,Primeşte:
sau trei ani de foamete, sau trei luni Ón timpul cărora să fii nimicit de potrivnicii tăi şi atins de sabia vrăjmaşilor tăi, sau trei zile Ón timpul cărora sabia Domnului şi ciuma să fie Ón ţară şi Óngerul Domnului să ducă nimicirea Ón tot ţinutul lui Israel. Vezi acum ce trebuie să răspund Celui ce mă trimite.î
David a răspuns lui Gad: ÑSunt Óntr-o mare str‚mtorare! Să cad Ón m‚inile Domnului, căci Óndurările Lui sunt nemărginite; dar să nu cad Ón m‚inile oamenilor!î
Domnul a trimis ciuma Ón Israel, şi au căzut şaptezeci de mii de oameni din Israel.
Dumnezeu a trimis un Ónger la Ierusalim, ca să-l nimicească; şi, pe c‚nd Ól nimicea, Domnul S-a uitat, şi I-a părut rău de răul acesta; şi a zis Óngerului care nimicea: ÑDestul! Acum, trage-ţi m‚na Ónapoi!î Œngerul Domnului stătea l‚ngă aria lui Ornan, Iebusitul.
David a ridicat ochii, şi a văzut pe Óngerul Domnului st‚nd Óntre păm‚nt şi cer, şi ţin‚nd Ón m‚nă sabia scoasă şi Óntoarsă Ómpotriva Ierusalimului. Atunci David şi bătr‚nii, Ónveliţi cu saci, au căzut cu faţa la păm‚nt.
Şi David a zis lui Dumnezeu: ÑOare n-am poruncit eu numărătoarea poporului? Eu am păcătuit şi am făcut răul acesta; dar oile acestea, ce au făcut oare? Doamne, Dumnezeul meu, m‚na Ta să fie dar peste mine şi peste casa tatălui meu şi să nu piardă pe poporul Tău!î
Œngerul Domnului a spus lui Gad să vorbească lui David, să se suie să ridice un altar Domnului Ón aria lui Ornan, Iebusitul.
David s-a suit, după cuv‚ntul pe care-l spusese Gad Ón Numele Domnului.
Ornan s-a Óntors şi a văzut Óngerul, şi cei patru fii ai lui s-au ascuns Ómpreună cu el: treiera gr‚ul atunci.
C‚nd a ajuns David la Ornan, Ornan s-a uitat, şi a zărit pe David; apoi a ieşit din arie, şi s-a Ónchinat Ónaintea lui David, cu faţa la păm‚nt.
David a zis lui Ornan: ÑDă-mi locul ariei să zidesc Ón el un altar Domnului; dă-mi-l pe preţul lui Ón argint, ca să se depărteze urgia deasupra poporului.î
Ornan a răspuns lui David: ÑIa-l, şi să facă domnul meu Ómpăratul ce va crede; iată eu dau boii pentru arderea de tot, carele Ón loc de lemne, şi gr‚ul pentru darul de m‚ncare, toate le dau.î
Dar Ómpăratul David a zis lui Ornan: ÑNu! Vreau să-l cumpăr pe preţul lui Ón argint, căci nu voi da Domnului ce este al tău, şi nu voi aduce o ardere de tot care să nu mă coste nimic.î
Şi David a dat lui Ornan şase sute de sicli de aur pentru locul ariei.
David a zidit acolo un altar Domnului, şi a adus arderi de tot şi jertfe de mulţumire. A chemat pe Domnul, şi Domnul i-a răspuns prin foc, care s-a pogor‚t din cer pe altarul arderii de tot.
Atunci Domnul a vorbit Óngerului, care şi-a v‚r‚t iarăşi sabia Ón teacă.
Pe vremea aceasta, David, văz‚nd că Domnul Ól ascultase Ón aria lui Ornan, Iebusitul, aducea jertfe acolo.
Să binevoiască acum Ómpăratul, domnul meu, să asculte cuvintele robului său: ,Dacă Domnul este Cel ce te aţ‚ţă Ómpotriva mea, să primească mirosul unui dar de m‚ncare de la noi; dar dacă oamenii te aţ‚ţă, blestemaţi să fie Ónaintea Domnului, fiindcă ei mă izgonesc azi ca să mă dezlipească de moştenirea Domnului, zic‚ndu-mi: ,Du-te de slujeşte unor dumnezei străini!í
Acolo era un om de nimic, numit Şeba, fiul lui Bicri, Beniamitul. El a sunat din tr‚mbiţă, şi a zis: ÑNoi n-avem nici o parte cu David, nici o moştenire cu fiul lui Isai! Fiecare la cortul său, Israele!î
Şi toţi bărbaţii lui Israel s-au depărtat de David, şi au urmat pe Şeba, fiul lui Bicri. Dar bărbaţii lui Iuda au rămas credincioşi Ómpăratului lor, şi l-au Ónsoţit de la Iordan p‚nă la Ierusalim.
David n-a făcut numărătoarea celor Ón v‚rstă de la douăzeci de ani Ón jos din Israel, căci Domnul făgăduise că va Ónmulţi pe Israel ca stelele cerului.
Ioab, fiul Ţeruiei, Óncepuse numărătoarea, dar n-a isprăvit-o, căci Domnul Se m‚niase pe Israel, din pricina acestei numărători, care n-a fost trecută Ón Cronicile Ómpăratului David.
Nimeni, c‚nd este ispitit, să nu zică: ÑSunt ispitit de Dumnezeuî. Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El Ónsuşi nu ispiteşte pe nimeni.