Tu-mi dai mai multă bucurie Ón inima mea, decÓt au ei cÓnd li se Ónmulţeşte rodul grÓului şi al vinului.
ca să le scape sufletul dela moarte, şi să -i ţină cu viaţă Ón mijlocul foametei.
Toate aceste lucruri, doar m‚na Mea le-a făcut, şi toate şi-au căpătat astfel fiinţaí, ñ zice Domnul. ñ ,Iată spre cine Œmi voi Óndrepta privirile: spre cel ce suferă şi are duhul m‚hnit, spre cel ce se teme de cuv‚ntul Meu.
Vameşul sta departe, şi nu Óndrăznea nici ochii să şi-i ridice spre cer; ci se bătea Ón piept, şi zicea: ,Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!í