Sufletul mi -i Óngrozit de tot; şi Tu, Doamne, pÓnă cÓnd vei zăbovi să Te Ónduri de mine?
Şi mi-ai prefăcut tÓnguirile Ón veselie, mi-ai deslegat sacul de jale, şi m'ai Óncins cu bucurie,
Dacă Mi-ar fi foame, nu ţi-aş spune ţie, căci a mea este lumea şi tot ce cuprinde ea.
Din tălpi p‚nă-n creştet, nimic nu-i sănătos: ci numai răni, v‚nătăi şi carne vie, ne stoarse, ne legate, şi ne alinate cu untdelemn: