Bărbatul se scula să plece, cu ţiitoarea şi sluga lui; dar socrul său, tatăl tinerei femei, i-a zis: ÑIată că ziua a trecut, e t‚rziu, răm‚i dar peste noapte aici; iată că ziua se pleacă spre noapte, răm‚i aici peste noapte, şi să ţi se Ónveselească inima; m‚ine vă veţi scula dis-de-dimineaţă ca să porniţi la drum, şi te vei duce la cortul tău.î
Pe c‚nd se Ónveseleau ei, iată că oamenii din cetate, nişte fii ai lui Belial, oameni stricaţi, au Ónconjurat casa, au bătut la poartă, şi au zis bătr‚nului, stăp‚nul casei: ÑScoate pe omul acela care a intrat la tine, ca să ne Ómpreunăm cu el.î
Boaz a m‚ncat şi a băut, şi inima-i era veselă. S-a dus şi s-a culcat la marginea unui stog. Rut a venit atunci Óncet de tot, i-a descoperit picioarele, şi s-a culcat.