(Către mai marele cÓntăreţilor. Un psalm al lui David.) Doamne, Ón Tine mă Óncred: să nu fiu dat de ruşine niciodată. Izbăveşte-mă, Ón dreptatea Ta!
Pleacă-Ţi urechea spre mine, grăbeşte de-mi ajută! Fii pentru mine o stÓncă ocrotitoare, o cetăţuie unde să-mi găsesc scăparea!
Cu viţelul acesta să facă Óntocmai cum a făcut cu viţelul adus ca jertfă de ispăşire; să facă la fel. Astfel să facă preotul ispăşire pentru ei, şi li se va ierta.
căci acesta este s‚ngele Meu, s‚ngele legăm‚ntului celui nou, care se varsă pentru mulţi, spre iertarea păcatelor.