Œntreabă dobitoacele, şi te vor Ónvăţa, păsările cerului, şi Óţi vor spune;
vorbeşte păm‚ntului, şi te va Ónvăţa; şi peştii mării Óţi vor povesti.
Cine nu vede Ón toate acestea dovada că m‚na Domnului a făcut asemenea lucruri?
Doamne, Tu eşti stÓnca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stÓnca mea, Ón care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă, şi Óntăritura mea!
Eu strig: ,Lăudat să fie Domnul!` şi sÓnt izbăvit de vrăjmaşii mei.
Mă Ónconjuraseră legăturile morţii, şi mă Óngroziseră rÓurile pieirii;
mă Ónfăşuraseră legăturile mormÓntului, şi mă prinseseră laţurile morţii.
Dar, Ón strÓmtorarea mea, am chemat pe Domnul, şi am strigat către Dumnezeul meu: din locaşul Lui, El mi -a auzit glasul, şi strigătul meu a ajuns pÓnă la El, pÓnă la urechile Lui.
Atunci s'a sguduit pămÓntul şi s'a cutremurat, temeliile munţilor s'au mişcat, şi s'au clătinat, pentru că El se mÓniase.
C‚nd Neamurile, măcar că n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, Óşi sunt singuri lege;
şi ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă Ón inimile lor; fiindcă despre lucrarea aceasta mărturiseşte cugetul lor şi g‚ndurile lor, care sau se Ónvinovăţesc sau se dezvinovăţesc Óntre ele.