El s-a dus Ón pustie unde, după un drum de o zi, a şezut sub un ienupăr, şi dorea să moară, zic‚nd: ÑDestul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, căci nu sunt mai bun dec‚t părinţii mei.î
Şi gemem Ón cortul acesta, plini de dorinţa să ne Ómbrăcăm peste el cu locaşul nostru ceresc,
Da, suntem plini de Óncredere, şi ne place mult mai mult să părăsim trupul acesta, ca să fim acasă la Domnul.