Aripile fiecăreia erau Óntinse Ón sus, aşa că două din aripile lor ajungeau p‚nă la cele Ónvecinate, iar două le acopereau trupurile.
Mă uitam la aceste lucruri, p‚nă c‚nd s-au aşezat nişte scaune de domnie. Şi un Œmbătr‚nit de zile a şezut jos. Haina Lui era albă ca zăpada, şi părul capului Lui era ca nişte l‚nă curată; scaunul Lui de domnie era ca nişte flăcări de foc, şi roţile Lui ca un foc aprins.
Un r‚u de foc curgea şi ieşea dinaintea Lui. Mii de mii de slujitori Œi slujeau, şi de zece mii de ori zece mii stăteau Ónaintea Lui. S-a ţinut judecata şi s-au deschis cărţile.
Fiecare din aceste patru făpturi vii avea c‚te şase aripi, şi erau pline cu ochi de jur Ómprejur şi pe dinăuntru. Zi şi noapte, ziceau fără Óncetare: ÑSf‚nt, Sf‚nt, Sf‚nt, este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este, care vine!î