Ciripeam ca o r‚ndunea, croncăneam ca un cocor, şi gemeam ca o porumbiţă. Ochii-mi priveau topiţi spre cer: ,Doamne, sunt Ón necaz, ajută-mă!í
Eu Œmi apropii neprihănirea: nu este departe; şi m‚ntuirea Mea nu va zăbovi. Eu voi pune m‚ntuirea Mea Ón Sion şi slava Mea peste Israel.î
De aceea hotăr‚rea de izbăvire este departe de noi şi m‚ntuirea nu ne ajunge. Aşteptăm lumina, şi iată Óntunericul, lucirea, şi umblăm Ón negură!
şi astfel izbăvirea s-a Óntors Óndărăt, şi m‚ntuirea a stat deoparte; căci adevărul s-a poticnit Ón piaţa de obşte şi neprihănirea nu poate să se apropie.
Aşteptam pacea, şi nu vine nimic mai bun; o vreme de vindecare, şi iată groaza!î ñ
Fugarii lor, c‚nd scapă, stau pe munţi, ca nişte porumbei ai văilor, văit‚ndu-se toţi, fiecare de nelegiuirea lui.