Ón grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn, calcă teascul, şi le este sete;
Mustul stă trist, via este veştejită; toţi cei ce erau cu inima veselă, suspină.
A Óncetat desfătarea timpanelor, s-a sf‚rşit veselia gălăgioasă, s-a dus bucuria harfei.
Şi astfel, s-a dus bucuria şi veselia din c‚mpiile şi din ţara roditoare a Moabului.î ÑAm secat vinul din teascuri ñ zice Domnul ñ ;nimeni nu mai calcă teascul cu strigăte de bucurie; sunt strigăte de război, nu strigăte de bucurie.