Fetele lui Ţelofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din familiile lui Manase, fiul lui Iosif, şi ale căror nume erau: Mahla, Noa, Hogla, Milca şi Tirţa,
s-au apropiat şi s-au Ónfăţişat Ónaintea lui Moise, Ónaintea preotului Eleazar, Ónaintea mai marilor şi Ónaintea Óntregii adunări, la uşa cortului Ónt‚lnirii. Ele au zis:
ÑTatăl nostru a murit Ón pustie; el nu era Ón mijlocul cetei celor ce s-au răzvrătit Ómpotriva Domnului, Ón mijlocul cetei lui Core, ci a murit pentru păcatul lui, şi n-a avut fii.
Pentru ce să se stingă numele tatălui nostru din mijlocul familiei lui, pentru că n-a avut fii? Dă-ne şi nouă deci o moştenire Óntre fraţii tatălui nostru.î
Moise a adus pricina lor Ónaintea Domnului.
Şi Domnul a zis lui Moise:
ÑFetele lui Ţelofhad au dreptate. Să le dai de moştenire o moşie Óntre fraţii tatălui lor, şi să treci asupra lor moştenirea tatălui lor.
Iar copiilor lui Israel, să le vorbeşti şi să le spui: ÑC‚nd un om va muri fără să le lase fii, să treceţi moştenirea lui asupra fetei lui.