Destul mi -a locuit sufletul lÓngă cei ce urăsc pacea.
Răsare soarele cu căldura lui arzătoare, şi usucă iarba: floarea ei cade jos, şi frumuseţea Ónfăţişării ei piere: aşa se va vesteji bogatul Ón umbletele lui.
Al patrulea a vărsat potirul lui peste soare. Şi soarelui i s-a dat să dogorească pe oameni cu focul lui.