El s-a dus Ón pustie unde, după un drum de o zi, a şezut sub un ienupăr, şi dorea să moară, zic‚nd: ÑDestul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, căci nu sunt mai bun dec‚t părinţii mei.î
Pentru ce dă Dumnezeu lumină celui ce suferă, şi viaţă celor amăr‚ţi la suflet,
Ah! aş vrea mai bine g‚tuirea, mai bine moartea dec‚t aceste oase!
Le dispreţuiesc!Ö nu voi trăi Ón veciÖ Lasă-mă, căci doar o suflare mi-i viaţa!