Iosif a isprăvit repede, căci i se rupea inima pentru fratele său, şi simţea nevoie să pl‚ngă; a intrat degrabă Óntr-o odaie, şi a pl‚ns acolo.
El s-a aruncat pe g‚tul fratelui său Beniamin, şi a pl‚ns; şi Beniamin a pl‚ns şi el pe g‚tul lui.
A Ómbrăţişat de asemenea pe toţi fraţii lui, pl‚ng‚nd. După aceea, fraţii lui au stat de vorbă cu el.
Dumnezeul Cel Atotputernic să vă facă să căpătaţi trecere Ónaintea omului aceluia, şi să lase să se Óntoarcă Ómpreună cu voi pe celălalt frate al vostru şi pe Beniamin! Iar eu, dacă trebuie să fiu lipsit de copiii mei, lipsit să fiu!î
Economul a răspuns: ÑFiţi pe pace! Nu vă temeţi de nimic. Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatălui vostru, v-a pus pe ascuns o comoară Ón saci. Argintul vostru a trecut prin m‚inile mele.î Şi le-a adus şi pe Simeon.