Şi au şezut de au m‚ncat şi au băut am‚ndoi. Apoi tatăl tinerei femei a zis bărbatului: ÑHotărăşte-te dar să răm‚i aici la noapte, şi să ţi se Ónveselească inima.î
Bărbatul se scula să plece, cu ţiitoarea şi sluga lui; dar socrul său, tatăl tinerei femei, i-a zis: ÑIată că ziua a trecut, e t‚rziu, răm‚i dar peste noapte aici; iată că ziua se pleacă spre noapte, răm‚i aici peste noapte, şi să ţi se Ónveselească inima; m‚ine vă veţi scula dis-de-dimineaţă ca să porniţi la drum, şi te vei duce la cortul tău.î
Pe c‚nd se Ónveseleau ei, iată că oamenii din cetate, nişte fii ai lui Belial, oameni stricaţi, au Ónconjurat casa, au bătut la poartă, şi au zis bătr‚nului, stăp‚nul casei: ÑScoate pe omul acela care a intrat la tine, ca să ne Ómpreunăm cu el.î
Abigail a ajuns la Nabal. Şi tocmai el dădea Ón casa lui un ospăţ ca un ospăţ Ómpărătesc; inima Ói era veselă, şi era beat mort. Ea nu i-a spus nimic, nimic, p‚nă la lumina zilei.