ÑLuna aceasta va fi pentru voi cea dint‚i lună; ea va fi pentru voi cea dint‚i lună a anului.
Vorbiţi Óntregii adunări a lui Israel, şi spuneţi-i: ,Œn ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă.
Dacă sunt prea puţini Ón casă pentru un miel, să-l ia cu vecinul lui cel mai de aproape, după numărul sufletelor; să faceţi socoteala c‚t poate m‚nca fiecare din mielul acesta.
Să fie un miel fără cusur, de parte bărbătească, de un an; veţi putea să luaţi un miel sau un ied.
Să-l păstraţi p‚nă Ón ziua a patrusprezecea a lunii acesteia; şi toată adunarea lui Israel să-l junghie seara.
Să ia din s‚ngele lui, şi să ungă am‚ndoi st‚lpii uşii şi pragul de sus al caselor unde Ól vor m‚nca.
Carnea s-o măn‚nce chiar Ón noaptea aceea, friptă la foc; şi anume s-o măn‚nce cu azimi şi cu verdeţuri amare.
Să nu-l m‚ncaţi crud sau fiert Ón apă; ci să fie fript la foc: at‚t capul, c‚t şi picioarele şi măruntaiele.
Să nu lăsaţi nimic din el p‚nă a doua zi dimineaţa; şi, dacă va răm‚ne ceva din el pe a doua zi dimineaţa, să-l ardeţi Ón foc.
C‚nd Ól veţi m‚nca, să aveţi mijlocul Óncins, Óncălţămintele Ón picioare, şi toiagul Ón m‚nă; şi să-l m‚ncaţi Ón grabă; căci sunt Paştele Domnului.
Œn noaptea aceea, Eu voi trece prin ţara Egiptului, şi voi lovi pe toţi Ónt‚ii-născuţi din ţara Egiptului, de la oameni p‚nă la dobitoace; şi voi face judecată Ómpotriva tuturor zeilor Egiptului; Eu, Domnul.
S‚ngele vă va sluji ca semn pe casele unde veţi fi. Eu voi vedea s‚ngele, şi voi trece pe l‚ngă voi, aşa că nu vă va nimici nici o urgie, atunci c‚nd voi lovi ţara Egiptului.
Şi pomenirea acestei zile s-o păstraţi, şi s-o prăznuiţi printr-o sărbătoare Ón cinstea Domnului; s-o prăznuiţi ca o lege veşnică pentru urmaşii voştri.
Timp de şapte zile, veţi m‚nca azimi. Din cea dint‚i zi veţi scoate aluatul din casele voastre: căci oricine va m‚nca p‚ine dospită, din ziua Ónt‚i p‚nă Ón ziua a şaptea, va fi nimicit din Israel.
Œn ziua dint‚i veţi avea o adunare de sărbătoare sf‚ntă; şi Ón ziua a şaptea, veţi avea o adunare de sărbătoare sf‚ntă. Să nu faceţi nici o muncă Ón zilele acelea; veţi putea numai să pregătiţi m‚ncarea fiecărui ins.
Să ţineţi sărbătoarea azimilor, căci chiar Ón ziua aceea voi scoate oştile voastre din ţara Egiptului; să ţineţi ziua aceea ca o lege veşnică pentru urmaşii voştri.
Œn luna Ónt‚i, din a patrusprezecea zi a lunii, seara, să m‚ncaţi azimi, p‚nă Ón seara zilei a douăzeci şi una a lunii.
Timp de şapte zile, să nu se găsească aluat Ón casele voastre; căci oricine va m‚nca p‚ine dospită, va fi nimicit din adunarea lui Israel, fie străin, fie băştinaş.
Să nu m‚ncaţi p‚ine dospită; ci, Ón toate locuinţele voastre, să m‚ncaţi azimi.î
La miezul-nopţii, Domnul a lovit pe toţi Ónt‚ii născuţi din ţara Egiptului, de la Ónt‚iul-născut al lui Faraon, care şedea pe scaunul lui de domnie, p‚nă la Ónt‚iul-născut al celui Ónchis Ón temniţă, şi p‚nă la toţi Ónt‚ii-născuţi ai dobitoacelor.
Noaptea aceea trebuie prăznuită Ón cinstea Domnului, pentru că atunci i-a scos din ţara Egiptului; noaptea aceea trebuie prăznuită Ón cinstea Domnului de toţi copiii lui Israel şi de urmaşii lor.
Astăzi ieşiţi, Ón luna spicelor.