Pe Domnul Ól răsplătiţi astfel! Popor nechibzuit şi fără Ónţelepciune! Nu este El oare Tatăl tău, care te-a făcut, Te-a Óntocmit, şi ţi-a dat fiinţă?
Căci Solomon făcuse o treaptă de aramă, şi o pusese Ón mijlocul curţii. Ea era lungă de cinci coţi, lată de cinci coţi, şi Ónaltă de trei coţi; a şezut pe ea, s-a aşezat Ón genunchi Ón faţa Óntregii adunări a lui Israel, şi a Óntins m‚inile spre cer.
dar nici unul nu zice: ,Unde este Dumnezeu, Făcătorul meu, care ne insuflă c‚ntări de veselie noaptea,
Arată-Ţi bunătatea Ta cea minunată, Tu, care scapi pe cei ce caută adăpost, şi -i izbăveşti de protivnicii lor, prin dreapta Ta!
CÓntaţi Domnului cu arfa, cu arfa şi cu cÓntece din gură!
Ónaintea Domnului! Căci El vine să judece pămÓntul! El va judeca lumea cu dreptate, şi popoarele cu nepărtinire.
Să laude oamenii Numele Tău cel mare şi Ónfricoşat, căci este sfÓnt!
şi să uiţi pe Domnul, care te-a făcut, care a Óntins cerurile şi a Óntemeiat păm‚ntul? De ce să tremuri necontenit toată ziua, Ónaintea m‚niei asupritorului, c‚nd umblă să te nimicească? Unde este m‚nia asupritorului?
C‚nd a aflat Daniel că s-a iscălit porunca, a intrat Ón casa lui, unde ferestrele odăii de sus erau deschise Ónspre Ierusalim, şi de trei ori pe zi Óngenunchea, se ruga şi lăuda pe Dumnezeul lui, cum făcea şi mai Ónainte.
Apoi S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a Óngenuncheat, şi a Ónceput să Se roage,
Œn ziua următoare, Isus Se ducea Óntr-o cetate numită Nain. Œmpreună cu El mergeau ucenicii Lui şi norod mult.
De aceea, cum zice Duhul Sf‚nt: ÑAstăzi, dacă auziţi glasul Lui,
nu vă Ómpietriţi inimile, ca Ón ziua răzvrătirii, ca Ón ziua ispitirii Ón pustie,
unde părinţii voştri M-au ispitit, şi M-au pus la Óncercare, şi au văzut lucrările Mele patruzeci de ani!
De aceea M-am dezgustat de neamul acesta, şi am zis: ÑEi totdeauna se rătăcesc Ón inima lor. N-au cunoscut căile Mele!
Am jurat dar Ón m‚nia Mea că nu vor intra Ón odihna Mea!î