Ei au locuit-o şi Ţi-au zidit Ón ea un locaş sf‚nt pentru Numele Tău, zic‚nd:
Scaunul Tău de domnie, Dumnezeule, este vecinic; toiagul de domnie al Ómpărăţiei Tale este un toiag de dreptate.
Smirna, aloia şi casia Óţi umplu de miros plăcut toate veşmintele; Ón casele tale Ómpărăteşti de fildeş te Ónveselesc instrumentele cu coarde.
Domnul te va păzi de orice rău, Óţi va păzi sufletul.
Aşa vorbeşte Domnul: ÑMă Óntorc iarăşi Ón Sion, şi vreau să locuiesc Ón mijlocul Ierusalimului. Ierusalimul se va chema: Cetatea cea credincioasă, şi muntele Domnului oştirilor se va chema: Muntele cel sf‚nt.î
ÑNu! blestemat să fie Ónşelătorul, care are Ón turma lui o vită de parte bărbătească, şi totuşi juruieşte şi jertfeşte Domnului o vită beteagă! Căci Eu sunt un Œmpărat mare, zice Domnul oştirilor, şi Numele Meu este Ónfricoşat printre neamuri.