,,Totuş, Eu am uns pe Œmpăratul Meu pe Sion, muntele Meu cel sfÓnt.``
Săgeţile tale sÓnt ascuţite: supt tine vor cădea popoare, şi săgeţile tale vor străpunge inima vrăjmaşilor Ómpăratului.
Ai milă de mine, Doamne! Căci toată ziua strig către Tine.
El ţine Ón mÓnă adÓncimile pămÓntului, şi vÓrfurile munţilor sÓnt ale Lui.
Doamne, ce este omul, ca să iei cunoştinţă de el, fiul omului ca să iei seama la el?
Se va Ónt‚mpla Ón scurgerea vremurilor, că muntele Casei Domnului va fi Óntemeiat ca cel mai Ónalt munte; se va Ónălţa deasupra dealurilor, şi toate neamurile se vor Óngrămădi spre el.
Aşa vorbeşte Domnul: ÑMă Óntorc iarăşi Ón Sion, şi vreau să locuiesc Ón mijlocul Ierusalimului. Ierusalimul se va chema: Cetatea cea credincioasă, şi muntele Domnului oştirilor se va chema: Muntele cel sf‚nt.î
Ci v-aţi apropiat de muntele Sionului, de cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimul ceresc, de zecile de mii, de adunarea Ón sărbătoare a Óngerilor,
Pe cel ce va birui, Ól voi face un st‚lp Ón Templul Dumnezeului Meu, şi nu va mai ieşi afară din el. Voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu şi numele cetăţii Dumnezeului Meu, noul Ierusalim, care are să se pogoare din cer de la Dumnezeul Meu, şi Numele Meu cel nou.
Apoi m-am uitat, şi iată că Mielul stătea pe muntele Sionului; şi Ómpreună cu El stăteau o sută patruzeci şi patru de mii, care aveau scris pe frunte Numele Său şi Numele Tatălui Său.