Stai şi vorbeşti Ómpotriva fratelui tău, cleveteşti pe fiul mamei tale.
ÑBucuraţi-vă Ómpreună cu Ierusalimul, şi Ónveseliţi-vă cu el, toţi cei ce-l iubiţi; Ómpărţiţi şi bucuria cu el, acum, toţi cei ce l-aţi pl‚ns,
Urmăriţi binele cetăţii, Ón care v-am dus Ón robie, şi rugaţi-vă Domnului pentru ea, pentru că fericirea voastră at‚rnă de fericirea ei!
Cei care aţi scăpat de sabie, plecaţi, nu zăboviţi! Cei din păm‚ntul depărtat, g‚ndiţi-vă la Domnul, şi Ierusalimul să fie Ón inimile voastre!î ñ
Cine eşti tu, munte mare, Ónaintea lui Zorobabel? Te vei preface Óntr-un loc şes. El va pune piatra cea mai Ónsemnată Ón v‚rful Templului, Ón mijlocul strigătelor de: ÑŒndurare, Óndurare cu ea!î