Dacă ţi se va părea prea greu de judecat o pricină privitoare la un omor, la o neÓnţelegere, sau la o rănire, şi va da prilej la ceartă Ónăuntrul cetăţii tale, să te scoli şi să te sui la locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău.
Atunci au venit două femei curve la Ómpărat, şi s-au Ónfăţişat Ónaintea lui.
Una din femei a zis: ÑRogu-mă, domnul meu, eu şi femeia aceasta locuiam Ón aceeaşi casă, şi am născut l‚ngă ea Ón casă.
După trei zile, femeia aceasta a născut şi ea. Locuiam Ómpreună, nici un străin nu era cu noi Ón casă, nu eram dec‚t noi am‚ndouă.
Peste noapte, fiul acestei femei a murit, pentru că se culcase peste el.
Ea s-a sculat pe la mijlocul nopţii, a luat pe fiul meu de l‚ngă mine, pe c‚nd dormea roaba ta, şi l-a culcat la s‚nul ei: iar pe fiul ei, care murise, l-a culcat la s‚nul meu.
Dimineaţa, m-am sculat să dau ţ‚ţă copilului; şi iată că era mort. M-am uitat cu luare-aminte la el dimineaţa; şi iată că nu era fiul meu, pe care-l născusem.î
Cealaltă femeie a zis: ÑBa nu; fiul meu este cel viu, iar fiul tău cel mort.î Dar cea dint‚i a răspuns: ÑBa nicidecum! fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu.î Aşa au vorbit ele Ónaintea Ómpăratului.
Œmpăratul a zis: ÑUna zice: ,Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort.í Şi cealaltă zice: ,Ba nicidecum! fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu.î
Apoi a adăugat: ÑAduceţi-mi o sabie.î Au adus o sabie Ónaintea Ómpăratului.
Şi Ómpăratul a zis: ÑTăiaţi Ón două copilul cel viu, şi daţi o jumătate uneia şi o jumătate celeilalte.î
Atunci femeia al cărei copil era viu, a simţit că i se rupe inima pentru copil, şi a zis Ómpăratului: ÑAh! domnul meu, dă-i mai bine ei copilul cel viu, şi nu-l omorÓ!î Dar cealaltă a zis: ÑSă nu fie nici al meu nici al tău; tăiaţi-l!î
Şi Ómpăratul, lu‚nd cuv‚ntul, a zis: ÑDaţi celei dint‚i copilul cel viu, şi nu-l omor‚ţi. Ea este mama lui.î
Tot Israelul a auzit de hotăr‚rea pe care o rostise Ómpăratul. Şi s-au temut de Ómpărat, căci au văzut că Ónţelepciunea lui Dumnezeu era Ón el, povăţuindu-l Ón judecăţile lui.
A făcut pridvorul scaunului de domnie, unde judeca, pridvorul judecăţii; şi l-a acoperit cu cedru, de la pardoseală p‚nă Ón tavan.
C‚nd s-a Óntors la Ierusalim, Iosafat a pus şi aici, pentru judecăţile Domnului şi pentru neÓnţelegeri, Leviţi, preoţi şi căpetenii peste casele părinteşti ale lui Israel.
ÑŞi să spui casei Ómpăratului lui Iuda: ,Ascultaţi Cuv‚ntul Domnului,
casă a lui David! Aşa vorbeşte Domnul: ,Faceţi dreptate dis-de-dimineaţă, şi scoateţi pe cel asuprit din m‚inile asupritorului, ca să nu izbucnească m‚nia Mea ca un foc, şi să se aprindă, fără să se poată stinge, din pricina răutăţii faptelor voastre!