Ce! nu sunt ei Ón stăp‚nirea fericirii? ñ Departe de mine sfatul celor răi! ñ
care să umble Ón tovărăşia celor ce fac rău, care să meargă m‚nă Ón m‚nă cu cei nelegiuiţi?
Idolii se Ónmulţesc, oamenii aleargă după dumnezei străini, dar eu n'aduc jertfele lor de sÓnge, şi nu pun numele lor pe buzele mele.
Nu şed Ómpreună cu oamenii mincinoşi, şi nu merg Ómpreună cu oamenii vicleni.
Urăsc adunarea celor ce fac răul, şi nu stau Ómpreună cu cei răi.
Nu intra pe cărarea celor răi, şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi!
Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui Ón ţară. ñ
Cel m‚ndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea Óng‚mfării.
N-am şezut Ón adunarea celor ce petrec, ca să mă Ónveselesc cu ei: de frica puterii Tale, am stat singur la o parte, căci mă umplusei de m‚nie.