Păm‚ntul şi-a deschis gura, şi i-a Ónghiţit, pe ei şi casele lor, Ómpreună cu toţi oamenii lui Core şi toate averile lor.
Şi s-au pogor‚t astfel de vii Ón locuinţa morţilor, ei şi tot ce aveau; păm‚ntul i-a acoperit de tot, şi au pierit din mijlocul adunării.
(Un psalm al lui David.) Domnul este lumina şi mÓntuirea mea: de cine să mă tem? Domnul este sprijinitorul vieţii mele: de cine să-mi fie frică?
(O cÓntare a treptelor.) La Tine Ómi ridic ochii, la Tine, care locuieşti Ón ceruri.