Dacă mi-am pus Óncrederea Ón aur, dacă am zis aurului: ,Tu eşti nădejdea meaí;
dar năvălesc Ón ei grijile lumii, Ónşelăciunea bogăţiilor şi poftele altor lucruri, care Óneacă Cuv‚ntul, şi-l fac astfel neroditor.
Ascultaţi, preaiubiţii mei fraţi: n-a ales Dumnezeu pe cei ce sunt săraci Ón ochii lumii acesteia, ca să-i facă bogaţi Ón credinţă şi moştenitori ai Œmpărăţiei, pe care a făgăduit-o celor ce-L iubesc?
Œndeamnă pe bogaţii veacului acestuia să nu se Óng‚mfe, şi să nu-şi pună nădejdea Ón nişte bogăţii nestatornice, ci Ón Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belşug, ca să ne bucurăm de ele.