Adu-ţi aminte de tot drumul pe care te-a călăuzit Domnul, Dumnezeul tău, Ón timpul acestor patruzeci de ani Ón pustie, ca să te smerească şi să te Óncerce, ca să-ţi cunoască pornirile inimii şi să vadă dacă ai să păzeşti sau nu poruncile Lui.
Astfel, te-a smerit, te-a lăsat să suferi de foame, şi te-a hrănit cu mană, pe care nici tu n-o cunoşteai şi nici părinţii tăi n-o cunoscuseră, ca să te Ónveţe că omul nu trăieşte numai cu p‚ine, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului trăieşte omul.
Mana a Óncetat a doua zi de Paşte, c‚nd au m‚ncat din gr‚ul ţării. Copiii lui Israel n-au mai avut mană, ci au m‚ncat din roadele ţării Canaanului Ón anul acela.
Le-ai dat Duhul Tău cel bun, ca să-i facă Ónţelepţi; n-ai Óndepărtat mana Ta de la gura lor, şi le-ai dat apă să-şi potolească setea.
Patruzeci de ani, ai avut grijă să-i hrăneşti Ón pustie, şi n-au dus lipsă de nimic, hainele nu li s-au Ónvechit, şi picioarele nu li s-au umflat.
toţi au m‚ncat aceeaşi m‚ncare duhovnicească,