Şi Domnul a zis lui Avram: ÑSă ştii hotăr‚t că săm‚nţa ta va fi străină Óntr-o ţară, care nu va fi a ei; acolo va fi robită, şi o vor apăsa greu, timp de patru sute de ani.
Iosif a aşezat pe tatăl său şi pe fraţii săi, şi le-a dat o moşie Ón ţara Egiptului, Ón cea mai bună parte a ţării, Ón ţinutul lui Ramses, cum poruncise Faraon.
Œn vremea aceea, Moise, cresc‚nd mare, a ieşit pe la fraţii săi, şi a fost martor la muncile lor grele. A văzut pe un Egiptean, care bătea pe un Evreu, unul dintre fraţii lui.
Domnul a zis: ÑAm văzut asuprirea poporului Meu, care este Ón Egipt, şi am auzit strigătele pe care le scoate din pricina asupritorilor lui; căci Ói cunosc durerile.
Şi Ómpăratul Egiptului le-a zis: ÑMoise şi Aaron, pentru ce abateţi poporul de la lucrul lui? Plecaţi la lucrările voastre.î
Faraon a zis: ÑIată că poporul acesta s-a Ónmulţit acum Ón ţară, şi voi mai voiţi să-l faceţi să-şi Ónceteze lucrările?î
Şi chiar Ón ziua aceea, Faraon a dat următoarea poruncă isprăvniceilor norodului şi logofeţilor:
De aceea spune copiilor lui Israel: ,Eu sunt Domnul: Eu vă voi izbăvi din muncile cu care vă apasă Egiptenii, vă voi izbăvi din robia lor, şi vă voi scăpa cu braţ Óntins şi cu mari judecăţi.
Vă voi lua ca popor al Meu; Eu voi fi Dumnezeul vostru, şi veţi cunoaşte că Eu, Domnul, Dumnezeul vostru, vă izbăvesc de muncile cu care vă apasă Egiptenii.
Egiptenii ne-au chinuit, ne-au asuprit, şi ne-au supus la grea robie.
Ridică-ne, Dumnezeul oştirilor! Fă să strălucească Faţa Ta, şi vom fi scăpaţi!