24
Totuşi, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul oştirilor: ÑPoporul Meu, care locuieşte Ón Sion, nu te teme de Asirian; da, el te loveşte cu nuiaua, şi Óşi ridică toiagul asupra ta, cum făceau Egiptenii.
Le-au făcut viaţa amară prin lucrări grele de lut şi cărămizi, şi prin tot felul de lucrări de pe c‚mp: Ón toate muncile acestea pe care-i sileau să le facă, erau fără nici un pic de milă.
Au bătut chiar pe logofeţii copiilor lui Israel, puşi peste ei de isprăvniceii lui Faraon. ÑPentru ceî, li se zicea, Ñn-aţi isprăvit ieri şi azi, ca mai Ónainte, numărul de cărămizi, care vă fusese hotăr‚t?î
Logofeţii copiilor lui Israel s-au dus să se pl‚ngă la Faraon, şi i-au zis: ÑPentru ce te porţi aşa cu robii tăi?
Robilor tăi nu li se mai dau paie ca mai Ónainte, şi totuşi ni se spune: ,Faceţi cărămizi!í Ba Óncă, robii tăi sunt şi bătuţi, ca şi c‚nd poporul tău ar fi vinovat.î
Căci Tu eşti bun, Doamne, gata să ierţi, şi plin de Óndurare cu toţi ceice Te cheamă.
Pleacă-ţi urechea, Doamne, la rugăciunea mea, ia aminte la glasul cererilor mele!
Şi Isaia le-a zis: ÑIată ce veţi spune stăp‚nului vostru: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Nu te Ónspăim‚nta de cuvintele pe care le-ai auzit şi prin care M-au batjocorit slujitorii Ómpăratului Asiriei.
Paşte-Ţi poporul cu toiagul Tău, paşte turma moştenirii Tale, care locuieşte singură Ón pădurea din mijlocul Carmelului; ca să pască pe Basan şi Ón Galaad, ca Ón zilele de altă dată.î ñ