Şi lucrul acesta s-a Ónt‚mplat din pricina m‚niei Domnului Ómpotriva Ierusalimului şi Ómpotriva lui Iuda, pe care voia să-i lepede dinaintea Lui. Şi Zedechia s-a răsculat Ómpotriva Ómpăratului Babilonului.
S-a răsculat chiar Ómpotriva Ómpăratului Nebucadneţar, care-l pusese să jure pe Numele lui Dumnezeu. Şi-a Ónţepenit grumazul şi şi-a Ónv‚rtoşat inima, p‚nă acolo Ónc‚t nu s-a Óntors la Domnul, Dumnezeul lui Israel.
ÑVai, ñ zice Domnul ñ de copiii răzvrătiţi, care iau hotăr‚ri fără Mine, fac legăminte care nu vin din Duhul Meu, şi Óngrămădesc astfel păcat peste păcat!
Ei se pogoară Ón Egipt, fără să Mă Óntrebe, ca să fugă sub ocrotirea lui Faraon, şi să caute un adăpost sub umbra Egiptenilor!
Dar, ocrotirea lui Faraon vă va da de ruşine, şi adăpostul sub umbra Egiptului vă va da de ocară.
Căci voievozii lui au şi ajuns la Ţoan, şi trimişii lui au şi atins Hanesul.
Vai de cei ce se pogoară Ón Egipt după ajutor, se bizuiesc pe cai şi se Óncred Ón mulţimea carelor şi Ón puterea călăreţilor, dar nu privesc spre Sf‚ntul lui Israel, şi nu caută pe Domnul!
Dar şi El, este Ónţelept şi aduce nenorocirea, şi nu Œşi ia vorbele Ónapoi, ci Se ridică Ómpotriva casei celor răi, şi Ómpotriva ajutorului celor ce săv‚rşesc nelegiuirea.
Căci Egipteanul este om nu Dumnezeu, şi caii lui sunt carne nu duh. Doar m‚na să-Şi Óntindă Domnul, şi ocrotitorul se va clătina, iar cel ocrotit va cădea, şi vor pieri cu toţii.
Oastea lui Faraon ieşise din Egipt; şi Haldeii, care Ómpresurau Ierusalimul, c‚nd auziseră vestea aceasta, plecaseră din Ierusalim.
Atunci cuv‚ntul Domnului a vorbit proorocului Ieremia astfel:
ÑAşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Iată ce să spuneţi Ómpăratului lui Iuda, care v-a trimis la Mine să Mă Óntrebaţi: ,Iată că oastea lui Faraon, care pornise să vă ajute, se Óntoarce Ón ţara ei, Ón Egipt;
Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ÑŒţi voi face Óntocmai cum ai făcut şi tu, care au nesocotit jurăm‚ntul, rup‚nd legăm‚ntul!