C‚nd s-a apropiat Israel de clipa morţii, a chemat pe fiul său Iosif, şi i-a zis: ÑDacă am căpătat trecere Ónaintea ta, pune, rogu-te, m‚na sub coapsa mea, şi poartă-te cu bunătate şi credincioşie faţă de mine: să nu mă Óngropi Ón Egipt.
Ci c‚nd mă voi culca l‚ngă părinţii mei, să mă scoţi afară din Egipt, şi să mă Óngropi Ón morm‚ntul lor.î Iosif a răspuns: ÑVoi face după cuv‚ntul tău.î
Iacov a zis: ÑJură-mi.î Şi Iosif i-a jurat. Apoi Israel s-a plecat cu faţa pe căpăt‚iul patului.
l-au Óngropat Ón morm‚ntul pe care şi-l săpase Ón cetatea lui David. L-au culcat pe un pat pe care-l umpluseră cu mirodenii, şi mirosuri pregătite după meşteşugul celui ce pregăteşte mirul, şi au ars Ón cinstea lui foarte multe mirodenii.
,Ce ai tu aici la tine, şi pe cine ai aici, de-ţi sapi aici un morm‚nt?í El Óşi sapă un morm‚nt sus pe Ónălţime, Óşi scobeşte o locuinţă Ón st‚ncă!
şi l-a pus Óntr-un morm‚nt nou al lui Ónsuşi, pe care-l săpase Ón st‚ncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la uşa morm‚ntului, şi a plecat.