Pavel s-a uitat ţintă la Sobor, şi a zis: ÑFraţilor, eu am vieţuit cu toată curăţia cugetului meu Ónaintea lui Dumnezeu, p‚nă Ón ziua aceastaÖî
De fapt, Hristos m-a trimis nu să botez, ci să propovăduiesc Evanghelia: nu cu Ónţelepciunea vorbirii, ca nu cumva crucea lui Hristos să fie făcută zadarnică.
Şi Ónvăţătura şi propovăduirea mea nu stăteau Ón vorbirile Ónduplecătoare ale Ónţelepciunii, ci Óntr-o dovadă dată de Duhul şi de putere,
Şi vorbim despre ele nu cu vorbiri Ónvăţate de la Ónţelepciunea omenească, ci cu vorbiri Ónvăţate de la Duhul Sf‚nt, Óntrebuinţ‚nd o vorbire duhovnicească pentru lucrurile duhovniceşti.
Căci noi nu stricăm Cuv‚ntul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulţi; ci vorbim cu inimă curată, din partea lui Dumnezeu, Ónaintea lui Dumnezeu, Ón Hristos.
Ca unii, care am lepădat meşteşugirile ruşinoase şi ascunse, nu umblăm cu vicleşug şi nu stricăm Cuv‚ntul lui Dumnezeu. Ci, prin arătarea adevărului, ne facem vrednici să fim primiţi de orice cuget omenesc, Ónaintea lui Dumnezeu.
Şi dacă m-am lăudat puţin cu voi Ónaintea lui, n-am fost dat de ruşine. Ci, după cum Ón orice lucru v-am spus adevărul, tot aşa şi lauda noastră cu voi Ónaintea lui Tit, s-a adeverit.
Rugaţi-vă pentru noi; căci suntem Óncredinţaţi că avem un cuget bun, dorind să ne purtăm bine Ón toate lucrurile.