ÑAle Cezaruluiî, I-au răspuns ei. Atunci El le-a zis: ÑDaţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!î
Oricine să fie supus stăp‚nirilor celor mai Ónalte; căci nu este stăp‚nire care să nu vină de la Dumnezeu. Şi stăp‚nirile care sunt, au fost r‚nduite de Dumnezeu.
De aceea, cine se Ómpotriveşte stăp‚nirii, se Ómpotriveşte r‚nduielii puse de Dumnezeu; şi cei ce se Ómpotrivesc, Óşi vor lua os‚nda.
Dregătorii nu sunt de temut pentru o faptă bună, ci pentru una rea. Vrei dar să nu-ţi fie frică de stăp‚nire? Fă binele, şi vei avea laudă de la ea.
El este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tău. Dar, dacă faci răul, teme-te, căci nu degeaba poartă sabia. El este Ón slujba lui Dumnezeu, ca să-L răzbune şi să pedepsească pe cel ce face rău.
De aceea trebuie să fiţi supuşi nu numai de frica pedepsei, ci şi din Óndemnul cugetului.
Tot pentru aceasta să plătiţi şi birurile. Căci dregătorii sunt nişte slujitori ai lui Dumnezeu, făc‚nd necurmat tocmai slujba aceasta.
Daţi tuturor ce sunteţi datori să daţi: cui datoraţi birul, daţi-i birul; cui datoraţi vama, daţi-i vama; cui datoraţi frica, daţi-i frica; cui datoraţi cinstea, daţi-i cinstea.
Adu-le aminte să fie supuşi stăp‚nirilor şi dregătorilor, să-i asculte, să fie gata să facă orice lucru bun,