Mulţi Œmi vor zice Ón ziua aceea: ÑDoamne, Doamne! N-am prorocit noi Ón Numele Tău? N-am scos noi draci Ón Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni Ón Numele Tău?î
ÑDin pricina puţinei voastre credinţeî, le-a zis Isus. ÑAdevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă c‚t un grăunte de muştar, aţi zice muntelui acestuia: ,Mută-te de aici coloí, şi s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputinţă.
Drept răspuns, Isus le-a zis: ÑAdevărat vă spun că, dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi Óndoi, veţi face nu numai ce s-a făcut smochinului acestuia; ci chiar dacă aţi zice muntelui acestuia: ,Ridică-te de aici, şi aruncă-te Ón mareí, se va face.
Œn Biserica din Antiohia erau nişte prooroci şi Ónvăţători: Barnaba, Simon, numit Niger, Luciu din Cirena, Manaen, care fusese crescut Ómpreună cu c‚rmuitorul Irod, şi Saul.
De pildă, unuia Ói este dat, prin Duhul, să vorbească despre Ónţelepciune; altuia, să vorbească despre cunoştinţă, datorită aceluiaşi Duh;
altuia credinţa, prin acelaşi Duh; altuia, darul tămăduirilor, prin acelaşi Duh;
altuia, puterea să facă minuni; altuia, prorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; şi altuia, tălmăcirea limbilor.
Urmăriţi dragostea. Umblaţi şi după darurile duhovniceşti, dar mai ales să prorociţi.
Œn adevăr, dacă ne-am ieşit din minţi, pentru Dumnezeu ne-am ieşit; dacă suntem Óntregi la minte, pentru voi suntem.
Căci dragostea lui Hristos ne str‚nge; fiindcă socotim că, dacă Unul singur a murit pentru toţi, toţi deci au murit.
Purtaţi-vă sarcinile unii altora, şi veţi Ómplini astfel Legea lui Hristos.