Doamne, Tu eşti stÓnca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stÓnca mea, Ón care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă, şi Óntăritura mea!
Ei se Óncred Ón avuţiile lor, şi se fălesc cu bogăţia lor cea mare.
Atunci se va descoperi slava Domnului, şi Ón clipa aceea orice făptură o va vedea; căci gura Domnului a vorbit.