Apoi, Ón mÓnia Lui, le vorbeşte, şi -i Óngrozeşte cu urgia Sa, zicÓnd
căci sÓnt cosiţi iute ca iarba, şi se vestejesc ca verdeaţa.
Pedepseşte-mă, Doamne, dar cu măsură, şi nu Ón m‚nia Ta, ca să nu mă nimiceşti!
Şi aţi uitat sfatul, pe care vi-l dă ca unor fii: ÑFiule, nu dispreţui pedeapsa Domnului, şi nu-ţi pierde inima c‚nd eşti mustrat de El.
Căci Domnul pedepseşte pe cine-l iubeşte, şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primeşte.î