(Către mai marele cÓntăreţilor. Un psalm al lui David. Ca aducere aminte.) Grăbeşte, Dumnezeule, de mă izbăveşte! Grăbeşte de-mi ajută, Doamne!
Să rămÓnă de ruşine şi Ónfruntaţi, cei ce vor să-mi ia viaţa! Să dea Ónapoi şi să roşească, cei ce-mi doresc pieirea!
Să se Óntoarcă Ónapoi de ruşine, cei ce zic: ,,Aha, Aha!``
Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi, şi nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori!
خl faci pe vecie o pricină de bunecuvÓntări, şi -l umpli de bucurie Ónaintea Feţii Tale.
Te vor hrăni Ómpăraţi, şi Ómpărătesele lor te vor alăpta. Se vor Ónchina cu faţa la păm‚nt Ónaintea ta, şi vor linge ţăr‚na de pe picioarele tale, ca să ştii că Eu sunt Domnul, şi că cei ce nădăjduiesc Ón Mine nu vor fi daţi de ruşine.î