Œn straja dimineţii, Domnul, din st‚lpul de foc şi de nor, S-a uitat spre tabăra Egiptenilor, şi a aruncat Ónvălmăşeala Ón tabăra Egiptenilor.
Domnul a pus pe fugă dinaintea lui Barac, prin ascuţişul sabiei, pe Sisera, toate carele lui şi toată tabăra. Sisera s-a dat jos din carul lui, şi a fugit pe jos.
Iată că cel rău pregăteşte răul, zămisleşte fărădelegea, şi naşte Ónşelăciunea:
Œmi ÓntÓnd mÓnile spre Tine; Ómi suspină sufletul după Tine, ca un pămÓnt uscat. —
Soarele şi luna se opresc Ón locuinţa lor, de lumina săgeţilor Tale care pornesc, de strălucirea suliţei Tale care luceşte.